Ma straduiesc sa dezintegrez asteptarea intre doua fapte ingramadind litere culese, cu degete obosite, de pe tastatura. Le amestec aiurea cu fonturi si bold-uri amestecate ca pe piesele jocului de scrabble. Ma asteapta o noapte alba. Ma gandesc ca m-am schimbat mult in ultimul timp, intrezaresc in strafundul fiintei mele, ca motiv pentru faptele mele, fuga de realitate... Chiar si la serviciu. Nu mai suport atat de usor sa vad durere... Daca mi-ar fi usor sa ma rog as spune doar, Doamne, te rog opreste atata suferinta!!! Eu? Ma percep deformat in ceea ce fac... stiu ca gresesc, oare atat de mult, toti gresim dar... incep sa ma acuz de toate relele din lume... Vreau si eu macar un multumesc sau o apreciere la sfortarile mele... Vreau un semn ca nu sunt omul negru al universului ce ma inconjoara pe raza de ceva kilometri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu