Sunt nopţi când sunetele par distincte,
zămislite în cuibul liniştii aparente...
Le simt cuibărindu-se pe ramurile dendritice,
păsări adulmecând insomnia,
hrănindu-se cu polenul amar al orelor de nesomn.
Sunt nopţi când liniştea curge lin
sau altele, când simt că alunec din moliciunea patului
în imensitatea inconştientului
unde realitatea e recomformată în vis
într-un episod jucat după alte reguli.
Filmul ultimului vis s-a rupt voit in proiector...
Continuarea lui s-a încheiat înainte de epilog,
A rămas doar stop-cadrul în care
vârtejul acvatic al reprimării scufundă va urma-ul.
Sfârşit, restul e chemarea ielelor, nu crede.
da... sunt vise si vise... nopti si nopti...
RăspundețiȘtergere"A ramas doar stop cadrul in care
RăspundețiȘtergerevartejul de apa al reprimarii scufunda va urma-ul."
-te citez, pentru ca am ramas murmurand cuvintele, parca vizualizand trairea.
@ Elza lumea visului e o alta dimensiune a existentei noastre. un sfert din viata il dormim.
RăspundețiȘtergere@Brandusa
Aici e vorba de dimensiunea dorintelor si aspiratiilor, lume virtuala pe care o putem controla.