E toamnă iar surâsul e primăvara ce ne adie pe obraji
Afară e toamnă şi stă să plouă. Dincolo de anotimpuri, în fiecare surâs regăsim adierea primăverii. Căci primăverile vin si pleacă, zboară ca frunzele risipite în vânt şi rămânem întrebându-ne dacă am surâs suficient de mult pentru o viaţa...
Asa este, frumos spus...Fiecare suras poate fi un nou inceput, samanta unei stari de bucurie. Cred ca nimeni n-a suras suficient de mult pentru o viata...Deh, acesta da, timp pierdut. O toamna plina de zambete!
Asa este, frumos spus...Fiecare suras poate fi un nou inceput, samanta unei stari de bucurie. Cred ca nimeni n-a suras suficient de mult pentru o viata...Deh, acesta da, timp pierdut.
RăspundețiȘtergereO toamna plina de zambete!
da, desi mai mult imi place toamna decat primavara :)
RăspundețiȘtergere@ ERYS, ELZA multumesc pentru cuvinte si multe zambete frumoase va doresc, cat pentru zece vieti!
RăspundețiȘtergereMie îmi place primăvara de aici :) Şi e o primăvară a bunei speranţe.
RăspundețiȘtergereSperanta e perpetuum mobile care anima generatiile, rand de rand , asadar si pe mine...
RăspundețiȘtergere