exercitii de resuscitat echilibrul

Hai, fa-o! Sa nu-ti mai aduci aminte de nimic

Sau sa-ti aduci aminte ca prin vis

De cioburi calcate, amare,

Sa cerni trairile depozitate inevitabil in subconstient,

Sa le ingropi mai adanc decat pe niste fosile.

Au fost pentru tine momente, zile din viata,

Fundamentul care se clatina azi,

Edificiul pe care-ti zidesti constiinta;

Sa ti le amputezi ca pe niste cangrenate extremitati,

Inutile, inutile, INUTILE!

Sa ajungi sa iti repeti la fiecare pas, a trecut, nu mai doare,

Reflectiile despre clipa traita sau despre anul viitor sunt nocive,

Traieste ca si cum ai avea titan in loc de inima,

Totul sa ricoseze, sa alunece pe langa ea,

Sa lasi sa se scurga toxinele ca printr-o roca aquifer,

Sa nu pastrezi nimic in tine, cat nu ai puterea sa pleci,

Macar sa iti tesi din borangicul lasitatii

Vesmantul mincinos si impenetrabil al lehamitei,

Al indiferentei aparente, a intangibilitatii…

Sunt obosita si ma ispiteste depresia,

Ca intotdeauna ii zic sfidator un adio si imi zambesc…