marți, 10 noiembrie 2009
imagini
Cat de usor suntem tentati sa judecam oamenii la prima impresie. Ce e dincolo de imaginea pe care ne-o servesc, bine lucrata si studiata in fata oglinzii, ce e dincolo de aparente, ne putem da seama numai daca vrem sa vedem cu adevarat. Uneori avem surprize, chiar de proportii. E mult prea usor sa crezi in fata frumoasa a omului. Imi spun mereu ca nu trebuie sa judec preconceput sau sa trec in extrema cealalta insa, atunci cand drama personala a cuiva trece granitele contaminand, consider ca e mult prea grav ca sa fiu neutra.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sa stii ca de regula prima impresie este reala:) Mi s-a intamplat de nenumarate ori ca cele observate de mine la inceput (despre o persoana) sa fie real. Nu stiu exact ce anume ma face sa cunosc extrem de usor oamenii. Poate m-am nascut cu aceasta gena:))
RăspundețiȘtergereCat priveste judecarea oamenilor, orice om are dreptul sa isi aleaga exact ceea ce vrea de la viata. Si nu cred ca ei trebuie judecati. Cu bune sau rele fiecare din noi suntem unici:)
A cunoaste cu desavarsire un om sau a crede ca un om este in permanenta la fel, nu cred ca e posibil. A-ti face o impresie asupra unei parti a lui, asta da. E adevarat ca suntem socati de surprizele neplacute din partea celorlalti, caci ne asteptam mereu sa nu fie nimeni ranit in preajma noastra. Si totusi se intampla...Nu toti cei in care avem o oarecare incredere au reactii din care sa se inteleaga ca ar sti ce este respectul si toleranta...
RăspundețiȘtergereInstinctul de a judeca oamenii aici, in postarea ta cred ca vine din nevoia de a apara ceva, pe cineva anume. Reactiile sunt in mare legatura si nu sunt de condamnat. Sunt sigura ca fiind venite din partea cuiva inteligent, au si darul de a se concluziona cu intelegere.
Si surprizele neplacute ne invata de multe ori cate ceva pt viitor...
O seara buna si linistita!
Hm... ar fi multe de spus despre asta. Din punct de vedere psihologic, lasand la o parte credintele actuale, Prima Impresie imi pare a fi o reminiscenta a creierului arhaic, menita a ne da un raport instant asupra situatiei respective, pentru a asigura conditii optime de supravietuire. Este o functie utila, desigur, dar adesea poate da gres. Aici intervine omul modern... El trebuie sa reziste tentatiei de a crea o prima impresie, pentru a crea o imagine completa asupra chesdtiunii in cauza, rezistand, totodata, tentatiei de a emite judecati in ceea ce priveste valoarea sa.
RăspundețiȘtergereCu alte cuvinte, trebuie sa ne rezervam mai mult timp pentru a cunoaste pe cineva sau ceva cu adevarat...
Numai bine.
@ pifuneata
RăspundețiȘtergereprima impresie e un reflex dupa ani de incercari de a intui oamnenii din fata ta. nu trebuie sa fim judecati, asa este, insa cati stiu asta?
@Erys eu consider ca e umilitor pentru intuitia mea, cel putin , sa am surprize de proportii in ceea ce priveste persoane pe care le cunosc de peste zece ani...
RăspundețiȘtergereAndrei, psihologic vorbind, in cazul meu s-a dovedit ca psihicul a ales calea cea mai usoara, adica mi-am spus ca nu e necesar sa privesc dincolo de niste gesturi usor ingrijoratoare si lenea mentala m-a facut sa ma frig...
RăspundețiȘtergereNu as vrea sa simti in acel fapt ceva umilitor, nimic nu trebuie sa fie in defavoarea ta indus. Imi cer iertare ca am indraznit sa raspund, insa eu am trait ceva asemanator dupa 25 de ani. Totul rezumat in cateva fraze care au rasturnat imagini create in atatia ani...E posibil orice. Acum imi pare bine ca am scutit restul timpului de confuzie.
RăspundețiȘtergereAm ajuns la o concluzie zilele acestea, nimic nu se intampla fara o cauza, nimic nu e rostit fara un scop... si asa cum spui, timpul confuziei a trecut, imi pare doar rau ca am bajbait in resentimente si false intuitii...
RăspundețiȘtergere